Dragii mătuşii…

„Într-o vară cu secetă mare, într-un sat se luase hotărârea să se înalţe rugăciuni, ca Dumnezeu să dea ploaie. Oamenii s-au strâns în număr mare la biserică. Între cei veniţi era şi o bătrână care venise cu o umbrelă. Unii începură a zâmbi când au văzut-o pe bătrână cu umbrelă şi au spus:

   -Dragă mătuşică, nici n-am început rugăciunea şi te temi deja de ploaie.
  -Dragii mătuşii, eu am auzit că astăzi ne vom ruga pentru ploaie şi eu cred că bunul Dumnezeu ne va asculta. Aşa că am luat umbrela ca să nu fiu udată.

   Oamenii au intrat în biserică şi s-au rugat. Când să plece acasă, Dumnezeu le-a dat o ploaie binefăcătoare. Bătrâna şi-a deschis umbrela, iar ceilalţi cu capul plecat şi udaţi, şi-au învăţat lecţia.”

Iată două categorii de creştini care se roagă: unii de formă şi alţii cu adevărat. Cei care se roagă de formă spun cu uşurinţă o rugăciune învăţată, pe care nu sunt gata s-o împlinească. Dar cei care se roagă cu adevărat sunt oameni ai credinţei, oamenii care se bizuie pe promisiunile lui Dumnezeu.

„De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.” Marcu 11:24

 

Un gând despre &8222;Dragii mătuşii…&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s